Regula de Aur sau Regula Aurului?

Iata ca am inceput noul an de facultate si de data asta chiar am de gand sa ma tin de treaba, nu de alta, dar trebuie sa o termin si pe asta.

Ieri, la un seminar am vorbit de calitate, ce intelegem prin calitate, cand am fost nemultumiti de un produs, si dintr-o vorba in alta s-a vorbit de client si compania care produce/presteaza produsul/ serviciul. Si mi-am amintiti de o carte in care am auzit de Regula de Aur/ Regula aurului.   Asta m-a dus cu gandul la o discutie pe care am avut-o cu un prieten si un alt prieten de-al sau despre locatiile unde am mers in aceasta vara care din pacate a trecut.

Povestea mea: am fost la Vatra Dornei, unde am fost cazata la o pensiune ( nu-i voi spune numele pentru ca nu vreau sa-i fac reclama, nu si-a castigat privilegiul acesta), impreuna cu membrii din AIESEC Iasi. Nu am sa incep sa povestesc despre conferinta in sine, ci despre un mic amanunt care nu a stricat farmecul intregii conferinte si nici munca echipei de organizare,  un amanunt care ne-a adus aminte ca perfectiunea nu exista. Ei bine, cel care detine pensiunea respectiva posibil a fost crescut in munti, departe de civilizatie si care nu a fost invatat cum sa se comporte in societate si cu oamenii, in general. Domnul repsectiv incearca sa-si conduca afacerea cum crede dansul de cuviinta, la prima vedere e un om de treaba care spune doar: da , da, da, cum vreti voi, iar la un moment dat iese la iveala personalitatea sa ascunsa, cea necizelata. Nu am sa incep sa povestesc cum si-a manifestat apucaturile de om al muntilor,  doar ca dansul ar trebui sa invete cum sa se comporte cu clientii lui, cum sa-si pastreze clientii, pentru ca o data client, mereu client, o vorba veche. Sau poate dansul doreste sa obtina doar profituri pe moment, si nu un castig pe termen lung, fiecare cu ce-l doare.

Povestea lui Tudor: el a fost la Campulung Moldovenesc, tot cu un grup de oameni, mai restrans decat al meu, pentru o mica vacanta.  Ei au dat peste altceva, un om cumsecade, care isi pune clientul pe primul loc, care a facut ca omuletilor sa le placa sa fie acolo, nu le-a facut figuri si a fost de treaba de la inceput pana la sfarsit. Din tot ce mi-a povestit Tudor, se pare ca e un loc super unde te poti duce in vacanta si sa te simti bine. Din pacate, nu am retinut numele pensiunii, dar daca am sa-l aflu am sa vi-l scriu. Cred ca cel care detine aceasta pensiune, pe langa faptul ca e un om cumsecade, e si un om care e dupa principiul: ma comport cu clientii mei asa cum as vrea sa fiu si eu tratat ca client, ceea ce e o strategie pe care ar trebui sa o adopte multe companii, si mai ales institutii de stat din Romania (cunoscatorii stiu de ce 😛 )

In lumea afacerilor, sau in general, exista doua categorii de oameni: oameni care vad bogatia ca pe ceva limitat, care, prin urmare, trebuie pastrata cu grija, si cei care vad bogatia ca pe ceva ce se poate extinde pana la nesfarsit si, prin urmare, poate fi impartita cu altii. Aceste sentimente dicteaza modul in care ne comportam cu angajatii, colegii, competitorii si clientii in lumea afacerilor, iar in viata personala cum ne puratm cu rudele, prietenii si strainii.

Cei care urmeaza Regula de Aur sunt dupa principiul: “poarta-te cu ceilalti asa cum vrei sa se poarte si ei cu tine”, sau mai popular: ” ce tie nu-ti place altuia nu-i face.”. E un cod de comportament care nu e legat doar de afaceri, ci si de viata, in general.

Oamenii din a doua categorie, cei care merg dupa Regula Aurului,  sunt de parere ca in orice actiune sau tranzactie, trebuie sa fie un castigator si un invins. Principiul lor e: “cu cat mai putin clientului, cu atat imi va ramane mie mai mult”. Ceea ce ei nu inteleg e ca daca dai mai mult, primesti mai mult.

Din pacate, proprietarul pensiunii unde am fost eu merge dupa Regula Aurului, iar asta ii aduce castig pe moment, dar pe viitor are grija sa-si strice relatiile cu clientii.

Asa cum am mai zis, principiile regula de aur si regula aurului se aplica foarte bine si in viata de zi cu zi si se spune ca primesti atat cat dai.

Tu dupa care principiu esti?

Advertisements

3 responses to “Regula de Aur sau Regula Aurului?

  1. Hey. Bun insight.
    Din pacate, de fiecare data DEPINDE. Asa ca daca ai o pensiune la muma padurii in munti si cea mai apropiata alternativa e la n kilometri, cam ai voie sa faci ce vrei. Daca oferi un pret mai mic decat ceilalti, din nou, ai voie sa te comporti ca un om al padurilor.
    In Romania nu prea conteaza regulile de aur, as spune. Poate doar la nivel inalt. Nu pot decat sa sper ca in viitor se va schimba ceva.
    Valid standpoint. Me like. 🙂
    Mai vrem si pe viitor.
    Hugs!

    Ioana

    • din pacate pt nenea, mai are competitori foarte aproape, asa ca nu are justificare. sunt constienta ca regula de aur e folosita prea putin la momentul actual in tara noastra, insa asta e regula dupa care ma voi ghida cand voi intra in minunata si fascinannta lume a afacerilor. si cum am mai zis, asta nu e folosita doar in afaceri, ci si in viata de zi cu zi, asa ca asta spune multe despre fiecre persoana.
      🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s